Catre Tur Virtual
EMYA

Proiectul, plasat sub auspiciile Consiliului Europei, a demarat în 1973 şi primele premii au fost decernate cu ocazia unei ceremonii din palatul Rohan de la Strasburg, în anul care a urmat.

De la început, candidaţii trebuiau să fie muzee noi sau muzee supuse EMYA unei reorganizări totale sau unor extensii considerabile care să le permită asimilarea la condiţia unui nou muzeu. Principalul obiectiv a fost întotdeauna descoperirea şi mediatizarea noilor idei din muzeele europene, Europa fiind definită în acest context ca o Europa a Consiliului Europei şi nu cea restrânsa a Comunităţii europene.
Membrii unui juriu internaţional, compus din 13 persoane, îşi pun în joc timpul şi experienţa fără să pretindă niciun fel de retribuţie, cu excepţia cheltuielilor de deplasare care revin muzeului-candidat.

Candidatii sunt evaluaţi după următoarele criterii:
# Colecţiile. Sunt ele semnificative sau interesante?
# Expoziţiile şi discursul acestora. Sunt ele originale şi eficace?
# Serviciile făcute publicului. Cofetăria, restaurantul, standul, parchingul, toaletele. Sunt ele bine concepute şi eficace?
# Ambianţa. Muzeul este cald şi primitor sau îngheţat şi aseptic?
# Gestiunea. Este muzeul bine gestionat?
# Personalul. Relaţiile dintre membrii personalului par bune? Detectează vizitatorul elementele caracteristice unui "razboi civil"?
# Publicaţiile. Ce fel de publicaţii produce muzeul?
# Promovarea şi comunicarea. Sunt ele adaptate şi bine organizate?
# Animatorii. Are muzeul programe ambiţioase?

De la crearea premiului am avut 587 de candidaţi. Cele şase ţări care au furnizat cei mai numeroşi concurenţi sunt: Germania (79), Franţa (65), Anglia (61), Elveţia (57), Olanda (38), Suedia (38).

Daca notăm cu 10 puncte marele premiu şi cu 8 puncte pe cel al Consiliului Europei, iar fiecare menţiune specială cu 5 puncte, ţările aflate în fruntea clasamentului, dupa numarul de puncte, sunt, în ordine, următoarele: Anglia (108), Olanda (98), Germania (96), Franţa (95), Elveţia (65), Suedia (63).

În 1996, premiul a fost acordat pentru prima oară unui muzeu aparţinând unei ţări din estul Europei, Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ocazie cu care Majestatea Sa Regina Fabiola a înmânat directorului Horia Bernea, trofeul EMYA, statueta The Egg a sculptorului Henry Moore.

În discursul său, Preşedintele Trustului EMYA, domnul Kenneth Hudson, spune:

"Colegii mei şi cu mine avem certitudinea ca Marele Premiu de anul acesta trebuie să revină Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Minunatele colecţii de obiecte sunt prezentate şi interpretate cu o maiestrie şi imaginaţie exceptionale, într-un stil propriu, cu impact puternic asupra vizitatorului. Directorul muzeului este iubit şi respectat de colegi, iar formaţia sa de artist l-a ajutat să creeze un muzeu care depăşeşte nivelul tradiţional de prezentare şi care crează un întreg cu mult mai important decât suma părţilor. Horia Bernea este un om excepţional şi suntem siguri ca lumea muzeelor europene va mai auzi multe despre el în viitor. El, ca şi muzeul său, este destinat să exercite o influenţă internaţională."


Alte premii:

* Premiul Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie a anului (ediţiile 1993, 2001 şi 2003)
* "Premiul ospitalităţii" (desemnat de Ministerul Turismului) în 1995
* Premiile Patrimoniului Cultural Naţional (Premiul Naţional pentru Muzeografie "Horia Bernea" - pentru expoziţia Munca. Focul-Apa-Vântul- 2002, Premiul ,,Vasile Dragut'' - 2002, Premiul ,,Al.Tzigara-Samurcas'' - 2003)
* Premiul Comitetului Naţional ICOM - pentru expoziţia Cahle în 2002
* Premiul Multimedia pentru seria de CD-uri ,,Ochi în Ochi'' în 2002
* Premiul Multimedia pentru ,,Chioşcul Info'' în 2003
* Premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut în 2004 pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa''
* Menţiune acordată de Comitetul Naţional Român ICOM în 2005 pentru concepţie tematică doamnei dr. Georgeta Rosu şi doamnei Danièle Malis, autoarele concepţiei tematice a expoziţiei Icoane. Abstractiuni spirituale , vernisata la 17 septembrie 2005, la Chateau – Musée Edgar Mèlik, din Cabriés, Franţa, pentru promovarea exemplară a valorilor culturale româneşti în strainatate.

Call for Papers: Archives and Politics of Memory in Central and Eastern Europe: from Informal Practices to Formal Methodologies




Organiser: National Museum of Romanian Peasant (Bucharest)
Date: 11-12 October 2018
Partners: MA Visual Studies and Society (National University of Political Studies and Public Administration - Bucharest), MA in Anthropology (National University of Political Studies and Public Administration - Bucharest), The Department of Ancient History, Archaeology and Art History at the University of Bucharest.

This workshop addresses an effervescent phenomenon triggered especially in the last decade by the discovery and/or by the (partial or full) opening up of institutional or / and private archives and collections in Central and Eastern Europe. The phenomenon poses a series of challenges such as: defining the right to ownership of individual memory as archived (and therefore institutionalized) memory; grasping the ambiguities which derive from this situation; finding the appropriate forms of retrieval, processing and archiving (some of the documents and objects being in a poor state of conservation); and advancing an ethics of exploiting such objects and the memories they enshrine.
The event will be open to scholars and to any members of the public interested in the above challenges. The workshop will focus on:
• informal practices developed by non-institutional actors – akin to “forensic investigation” (Brădeanu 2007) – to access a myriad types of archives and collections;
• methodologies for the reception, the interrogation, the processing/making use of and the (re)interpreting of archived objects/documents;
• the role of institutional actors who have shown interest in "vehicles of memory" (Confino 1997) and brought them out of the "biographical shadow" into which they had been consigned as a consequence of invisibility-targeted state politics or as a consequence of so-called historical accidents.

We invite submissions from the fields of Sociology, Anthropology, Ethnology, Political Science, History, Media and Cultural Studies that elaborate on, or are inspired by, the following topics:

1. The overlapping of the opening of archives with the spread of information technology. Over the past 20 years, at least two phenomena came to preeminence in archive dynamics. Here we address archives as “realms of memory” (Nora 1997), and we refer especially to archives in fields of humanities and social sciences. On the one hand, we witnessed the abundance and ready availability of information (text, image, sound, etc.) due to the generalized use of information technology. On the other hand, we noticed the diversification of these “realms of memory” by means of a plethora of ways of archiving information: institutional, private or hybrid, i.e. the archives formed following the dispersal of some institutional collections. Additionally, the advancement of new technology occasioned the transformation of the spoken words of the past, or of the testimonies recorded on magnetic tape, into texts, images, and sound archives.. (Ricoeur 2001)
2. Ownership of archives in post-socialist context. In countries of the ex-socialist bloc, the dynamics of archives articulate with the dynamics of the political changes which marked the fall of the socialist regimes. The change of the regime engendered the process of privatization that is the transition from collective to private property. Thus, recourse to archived memory, besides involving ethical and deontological problems, raises issues of ownership of the archived objects. Concomitantly scientific research was endowed with commodity value and became measurable. As a consequence we witnessed the attribution of a market value to archive use, and equally to the function of archives as repositories of memory.
3. The contamination of the logic of the archives by the logic of the database. Over the past 10-15 years, one can observe a contamination of the logic of the archive (tributary as it is to taxonomies related to the logic of different disciplines - history, ethnography, demography, etc.) by the logic of the database. Archived documents exist in an organic relationship with one another, and their reading is done convergently. On the contrary the database surrenders the logic of association of information to the researcher and involves the existence of diversified criteria in the selection and classification of information. The overlapping of archive and database related methodologies in the storing and re-questioning of information raises methodological issues concerning their use as well as ethical issues regarding access to the archived information.
4. Archives and art. Last but not least, the intersection between art and society has generated a scientific field of its own. This field involves forms of artistic expression which archives have themselves inspired. This has led to a situation in which cultural, political and social meanings of archives has come into the spotlight.
The workshop will include individual interventions and establish working discussion groups. Depending on the number of participants it will take place over one or two days.
Two international guests, distinguished in the field, will join our discussions and will give the keynote lectures (which will also be open to the general public). Individual interventions should not exceed 20 minutes.
Travel and accommodation costs will be the responsibility of participants.
The workshop will be followed by the publication of a volume of proceedings.

Please send your abstract (approx. 250 words) and a short professional bio to bogdan.iancu@politice.ro by May 31st 2018. Confirmation of acceptance, together with the invitation for the full paper preparation and presentation at the workshop will be sent until 15th June 2018. Please note that full papers should not exceed 2500 words / 8 pages in length and should be sent to the organizers by October 5th 2018.





înapoi la pagina principală
 
inchis