Catre Tur Virtual
Ethnophonie este, la începutul anilor 90, numele unei colecţii de casete consacrate muzicilor de tradiţie orală din România. Înainte de a sucomba, strivită de dificultăţi financiare (1996), colecţia îşi câştigă în România o serie de tineri simpatizanţi. Ea este remarcată, în mod neaşteptat, de o revistă franceză de mare prestigiu: Trad Musique.

În 2000 colecţia reînvie, gravată pe CD-uri însoţite de ample broşuri bilingve (engleză-franceză, apoi română-engleză). Realizatorii ei sunt decişi să facă imposibilul pentru a prelungi colecţia pe termen indefinit, la acelaşi nivel calitativ. După cel de-al şaptelea disc autorii înţeleg că, chibzuindu-şi micile subvenţii şi venituri, au şanse să izbutească, chiar în contextul prăbuşirii dramatice a industriei mondiale a discului.

Prin 2002 apar primele ecouri favorabile consistente, majoritatea provenind din Occident: Elveţia, Franţa, Marea Britanie, Austria, Suedia, Germania, Polonia. În 2004, unul din discurile colecţiei – Muzică ţigănească din Transilvania – este nominalizat pentru Premiul criticii germane a discului (Preis der Deutschen Schallplattenkritik). Revista Song Lines publică, sub o semnătură celebră, recenzii măgulitoare pentru discurile 005-010 – cel mai apreciat din ele fiind Muzică veche din Moldova de Sus. Revista Cahiers de musique traditionnelle consemnează şi ea câteva preţioase elogii pe marginea seriei. Posturi de radio străine difuzează, ocazional sau cu regularitate, piese din colecţia Ethnophonie. În universităţile americane, austriece şi franceze, discurile sunt folosite pentru ilustrarea unor cursuri referitoare la muzicile Europei de răsărit. Producători de filme recurg la muzica colecţiei pentru ilustrarea operelor lor documentare sau artistice. Broşuri şi pliante turistice le recomandă vizitatorilor să-şi achiziţioneze din România întreaga colecţie Ethnophonie.

La finele anului 2004 Academia Charles Cross examinează întreaga colecţie – care numără pe atunci 10 CD-uri – , după care o propune pentru premiul Coup de coeur, la categoria Musiques traditionnelles. Premiul este proclamat la Arles, în 16 iulie 2005.

Începând din 2002, realizatorii se hotărăsc să-şi denumească Ethnophonie toate gesturile pe care le comit: cercetările de teren aprofundate în diferite regiuni ale ţării, concertele, animaţiile muzicale, conferinţele, cărţile şi broşurile etnomuzicologice. Gestul lor este justificat de faptul că toate urmăresc popularizarea muzicii de tradiţie orală şi impunerea sa ca o alternativă genuină de calitate pentru muzica folclorică oficială, susţinută în continuare în România de majoritatea instituţiilor culturale de stat, de medii, de oamenii politici şi de bogătaşii de plastic ai tranziţiei.

Ethnophonie va participa la festivităţile legate de centenarul muzeului lansându-şi ultima producţie: Aromânii din Andon Poci, Albania. Cântări şi povestiri, CD însoţit de o amplă şi ambiţioasă broşură (în limbile română, aromână, engleză, greacă şi albaneză).

www.ethnophonie.ro

Piatra. Focul. Lemnul // Trei filme despre Ținutul Buzăului proiectate la Cinema Muzeul Țăranului




15 ianuarie 2018, ora 19


Luni, 15 ianuarie 2018, sărbătorim Ziua Culturii Naționale la Muzeul Național al Țăranului Român, ocazie cu care celebrăm Ținutul Buzăului, una din vechile regiuni istorice ale României, unde locurile sunt pline de povești și de oameni primitori. În Buzău se spune o istorie a pământului și a oamenilor locului, dezvăluite prin trei filme documentare realizate de DigiWorld, în parteneriat cu Geoparcul „Ținutul Buzăului”.

Piatra–Ținutul Buzăului (42 min.) este un documentar difuzat în premieră cinematorgrafică de Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
Filmul aduce în prim-plan cititori în piatră și cioplitori în stâncă – sculptori excepţionali și creaturile lor fabuloase de la marginea pădurii, dar și trovanți șlefuiți de natură, care intră în rezonanţă cu sculpturile, cu munţii de sare și cu vulcani noroioși ce dau naștere împreună unui peisaj cu note de fantastic. (Producător Digi World, regizori: Adriana Oprea, Anca Grădinariu și Iulian Pană, anul 2017).
La finalul filmului regizorii vor fi deschiși la discuții și întrebări din partea publicului.

Focul–Ținutul Buzăului (35 min.).
Inspirat de focurile vii din Lopătari, documentarul are ca subiect acest fenomen natural spectaculos, specific zonei și un personaj principal, fierarul Titi Stan, de 85 de ani din Bozioru, care știe să facă o căruță întreagă, de la A la Z, în micul său atelier. (Producător – DigiWorld, regizor: Adriana Oprea, anul 2015).

Lemnul–Ținutul Buzăului (38 min.) este un documentar dedicat unei materii care încă rânduiește viața oamenilor de la naștere și până la moarte, îi adăpostește, îi hrănește și îi inspiră, dar mai ales îi apropie de Dumnezeu, prin bisericile de lemn din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, capodopere de arhitectură și de spiritualitate. (Producător - DigiWorld, regizori: Andrei Dobrescu, Adriana Oprea, anul 2016).

Filmele vor fi prezentate la Cinema Muzeul Țăranului – Studioul Horia Bernea, luni, 15 ianuarie 2018, începând cu ora 19.

Eveniment organizat de DigiWorld, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român, Geoparcul Ținutul Buzăului.



 





 




înapoi la pagina principală
 
inchis