Nu ştim alţii cum sunt, dar noi ne simţim acasă în Muzeul nostru. Adică ne simţim bine, ne place să privim în jur în sălile prietenoase cu pereţi pictaţi, pline de obiecte frumoase sau surprinzătoare sau, dimpotrivă, familiare. Ne simţim mai aproape de părinţi şi simţim totodată că aici avem ce povesti şi copiilor. Muncind împreună mai mult de jumătate din zi, din când în când, între noi se coagulează relaţii apropiate, asemănătoare relaţiilor de familie. Nu ştiţi dacă să ne credeţi? Exagerăm poate? Veniţi acasă la Muzeul Ţăranului şi verificaţi...
Evenimente
- Urmează la MNŢR
- Evenimentele Muzeului Naţional al Ţăranului Român
AȘA VĂZUT-A ZAHARIA
Improvizații într-o lume captivă
Expoziție de fotografie
21 martie – 20 mai 2018, Sala Foaier
ATELIERE DE CREATIVITATE LA MUZEUL ȚĂRANULUI [...]
- Detalii privind organizarea de evenimente la MNȚR
- Muzeul Național al Țăranului Român aduce în atenția partenerilor și colaboratorilor săi o serie de detalii și aspecte tehnice privitoare la derularea acțiunilor și evenimentelor organizate în spațiile sale. În acest sens, pentru [...]
- Condiții de participare la târgurile de meșteri
- Muzeul Național al Țăranului Român își asumă sarcina de a proteja, încuraja și valorifica patrimoniul cultural național imaterial.
Începând cu anul 1995, muzeul nostru organizează târguri de meșteri. Acestea vizează sprijinirea [...]
- Muzeul virtual al Copilăriei
- Am avut nevoie…
de un spațiu virtual de ics giga;
de niște domni cu ochelari (neapărat), cu vocabular de neînteles, în care zero și unu sunt senzații, mișcare, amintiri, nu doar niște cifre;
de antropologi, etnologi de teren, cu [...]
- Muzeul Țăranului este pe Google Cultural Institute
- Colecții din muzee și instituții de artă din România pot fi vizitate, în premieră, pe Google Cultural Institute
București, 25 noiembrie - Google anunță lansarea, pe platforma Google Cultural Institute, a primelor colecții de artă și [...]
.jpg)
- We wear culture: De la Coco Chanel la portul tradițional românesc
- Google prezintă cea mai mare expoziție virtuală dedicată modei și stilului, care reunește 3000 de ani de cultură vestimentară. Proiectul „Purtăm cultură” („We wear culture”, în original) lansat de Google Arts & Culture este [...]
- România Tradiţiilor Creative
- Invitaţie de înscriere pe platforma România Tradiţiilor Creative
Echipa Forumului Tradiţiilor Creative a inițiat miercuri, 24 mai, platforma România Tradiţiilor Creative. Ne propunem ca aceasta să fie un loc de întâlnire al [...]
- Cei din lume, fără nume - turul virtual
- Vă invitam să explorați expoziția virtuală
Cei din lume, fără nume
care este o transpunerea virtuală a expoziției omonime din toamna anului 2012, din sala Foaier a Muzeului Național al Țăranului Român.
Curatori: Lila Passima [...]
- Revista MARTOR disponibilă online
- MARTOR, anuarul de antropologie al Muzeului Ţăranului Român, este de acum disponibil şi online, la adresa: martor.muzeultaranuluiroman.ro.
Scopul site-ului este să ofere acces liber la articolele publicate în revistă în ultimii 10 ani [...]
- Atelier 360
- Vă invităm să vizualizați expoziția online de fotografie de obiect din Muzeul Național al Țăranului Român, realizată de masteranzii Centrului de Excelență în Studiul Imaginii (Facultatea de Litere, UB), în cadrul proiectului „Atelier [...]
- The Ritual Year Working Group // CALL FOR PAPERS
- CITY RITUALS
13th CONFERENCE OF THE RITUAL YEAR WORKING GROUP
THEME
Since 1950, the world’s urban population has continued to grow as a proportion of the total population, increasing more than 500% in 65 years. In 2017, the proportion [...]
- Muzeul Țăranului a primit medalia TOP CHOICE 2018
- Muzeul Național al Țăranului Român a fost premiat cu medalia „TOP CHOICE 2018” de către site-ul www.lianorg.com.
Această distincție se oferă doar instituțiilor și locurilor turistice de cea mai înaltă clasă și conferă, în timp [...]
- Drum bun, domnule profesor Viorel Gârbaciu!
- Cu adâncă întristare anunțăm moartea prietenului și prețiosului nostru colaborator Prof. Viorel Gârbaciu din Târgu Jiu. Grație sprijinului său devotat și competent, Muzeul Național al Țăranului împreună cu fundația Alexandru [...]
- Call for Papers: Archives and Politics of Memory in Central and Eastern Europe: from Informal Practices to Formal Methodologies
- Organiser: National Museum of Romanian Peasant (Bucharest)
Date: 11-12 October 2018
Partners: MA Visual Studies and Society (National University of Political Studies and Public Administration - Bucharest), MA in Anthropology (National University [...]
Din muzeu
- De-a Balaurul
- Avem agendă cu balauri. Și cu un castel păzit cu strășnicie de un dragon, care poate fi îmblânzit doar cu idei bune și cu povești nescrise încă. Despre prinți, prințese, regi sau mincinoși, închipuiți de copiii care au vizitat [...]
- A apărut numărul 22/2017 al anuarului de antropologie Martor
- A apărut numărul 22/2017 al anuarului de antropologie MARTOR. Sub titlul Back to the Future. Creative Traditions in the 21st Century, volumul își propune să adune o colecție de studii originale și material vizual care să examineze [...]
- Ethnophonie CD 25
- Ethnophonie CD 25
Instrumente neobișnuite din Transilvania
Unusual Instruments from Transylvania
Discul se consacră muzicilor ţărăneşti din câteva regiuni limitrofe ale Transilvaniei: Bihor (la apus), Oaș (la miazănoapte) și Valea [...]
Texte & Contexte
- Al. Tzigara-Samurcaş - Scrieri despre arta românească
- Suntem vrednici de un muzeu naţional?
În noi totul e spoială, totul e lustru fără bază
EMINESCU: Epigonii
Azi, când lumea e preocupată de îndreptarea stării economice a ţărănimii, s-ar părea, poate, că nu e nimerit să ne [...]
- Muzeul neamului românesc
- Ce a fost; ce este; ce ar trebui să fie
„Din trecutul strămoşesc să renască arta noastră viitoare“.
17 aprilie 1907
(Din cartea de aur a muzeului)
Năzuim să fim, dintre toate popoarele Europei răsăritene, cei cu o [...]
- De:Al. Tzigara-Samurcaş
- Punerea pietrei fundamentale a Muzeului naţional din Bucureşti
- Tendinţa popoarelor spre o viaţă culturală mai intensă se naşte numai după ce sentimentul respectului tradiţiei a fost deşteptat în toate straturile naţiunii. Aprecierea şi cercetarea trecutului, şi ca urmare firească înfiinţarea [...]
- De:Al. Tzigara-Samurcaş
- Casa Meşterului Antonie Mogoş
- Dacă arta noastră populară nu se bucură încă de consideraţia ce i se cuvine, cauza este desigur că nu o cunoaştem în deajuns.
În genere produsele ţărăneşti ajung la cunoştinţa noastră prin alterarea banală a târgoveţilor sau, [...]
- De:Al. Tzigara-Samurcaş
- Arta ţăranului nostru
- Multe învinuiri s-au adus ţăranului român, mai ales în vremea din urmă. Iar însuşirile lui frumoase s-au dat uitărei, mai curând decât s-ar fi cuvenit. Şi totuşi nu e îndepărtată vremea de când, mulţumită bărbăţiei lui mai [...]
- De:Al. Tzigara-Samurcaş
- Câteva gânduri despre muzeu, cantităţi, materialitate şi încrucişare
- Al cui e muzeul?
Orice muzeu arată. Diferenţa dintre modul cum arată un muzeu şi felul în care a fsot arătată Crucea, atunci când a fost găsită, este probabil foarte mare.
De ce mă duc eu la muzeu? Nu sunt un caz tipic. Caut lucruri [...]
- De:Horia Bernea
- Avantaje spirituale ale unui artist din est
- De mai mult de 40 de ani, arta românească urmează un drum aparent straniu, în efortul ei de a rezista şi a supravieţui. Voi încerca să fixez cîteva repere, cîteva momente esenţiale ale acestei perioade. (Exclud din analiza mea extrem de [...]
- De:Horia Bernea
- O expoziţie etnografică: plăcere estetică, o lecţie politică
- Şcoala de Studii Superioare în Ştiinţe Sociale, Paris
Pe 19 aprilie 1993 era inaugurată, în Palatul de la Şosea, devenit în 1990 Muzeul Ţăranului Român, o expoziţie intitulată Crucea: autorii, grupaţi în jurul pictorului Horia [...]
- De:Gérard Althabe
Ţăranul Povestit
- 23 aprilie: Sfântul Gheorghe (Sârgiorz)
- Gheorghe s-a născut în Capadocia, în timpul împăratului Diocleţian. Părinţii lui au fost creştini. Rămas orfan de tată, Gheorghe pleacă împreună cu mama sa în Palestina, având acolo averi mari.
Tânărul se remarcă prin vitejie [...]
- Armindenul – 1 mai
- Armindenul este sărbătoarea boilor. Aceştia trebuie lăsaţi să se odihnească toată ziua. Curţile caselor se împodobesc cu verdeaţă, iar în vârful unei prăjini înalte se pune o cruce din ramuri verzi. Se fac petreceri la iarbă verde [...]
.jpg)
