Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

A apărut numărul 22/2017 al anuarului de antropologie Martor




A apărut numărul 22/2017 al anuarului de antropologie MARTOR. Sub titlul Back to the Future. Creative Traditions in the 21st Century, volumul își propune să adune o colecție de studii originale și material vizual care să examineze problematica tradițiilor, atât din punctul de vedere al rolului lor de cultură reprodusă și transmisă din generație în generație, cât și ca un construct intelectual și chiar și ca domeniu al pieței. Tema este propusă de către antropologul Vintilă Mihăilescu, profesor universitar la Scoala Națională de Științe Politice și Administrative, coordonator al acestui număr, împreună cu Bogdan Iancu și Corina Iosif, cercetători la Muzeul Național al Țăranului Român.

Preț: 23,63 lei

Contents
BACK TO THE FUTURE. CREATIVE TRADITIONS IN THE 21st CENTURY


Two Introductions

Vintilă MIHĂILESCU
Creative Traditions and Ecology of Heritage

Corina IOSIF and Bogdan IANCU
In brief

I. Social Usages of Traditions

Marta JECU
Tradition and Architectural Representation

Augustin IOAN
Retrofuturism. A Revisited Concept for Religious Architecture

David DIACONU
(Re)establishing Institutions as Tradition. A Fieldwork-based Analysis of Obște’s Commons’ Management Institutions

Chris BAKER
Reinventing Mountain Food Traditions and Small Farm Survival in Southern Appalachia

II. Political Usages of Traditions

Andrea MEMBRETTI, Pier Paolo VIAZZO
Negotiating the Mountains. Foreign Immigration and Cultural Change in the Italian Alps

William WESTERMAN
Kayaktivism: The Anthropology of Protest, Craft, and the Imagination

III. Traditions on Display

Magdalena BUCHCZYK, Gabriela NICOLESCU, Alexandra URDEA
Forging Folklore, Disrupting Archives: Curatorial Explorations between Tradition and Innovation

Anca-Maria PĂNOIU
A Sense of Past: Usages of Objects in Naïve Museology

IV. Traditions in Dialogue

Raluca OPREA-MINOIU, Cosmin MANOLACHE, Ana PASCU, Ciprian VOICILĂ, Ruxandra GRIGORESCU, Mirela FLORIAN, Beatrice IORDAN, Lidia STAREȘ, Valentina BÂCU
Atelierul de creativitate. A Sentimental Dossier

Corina IOSIF
Creative Traditions Forum: the Project and the Team

Bogdan IANCU
Inside the Creative Traditions Workshops

V. Book Reviews

Christoph BRUMANN, David BERLINER (eds.), World Heritage on the Ground, Ethnographic Perspectives, New York and Oxford: Berghahn Publishers, 2016, 327 p. (reviewed by Vintilă MIHĂILESCU).

Margaret BEISSINGER, Speranţa RĂDULESCU, Anca GIURCHESCU (eds.), Manele in Romania: Cultural Expression and Social Meaning in Balkan Popular Music, Lanham: Rowman & Littlefield Publishers, 2016, 311 p. (reviewed by Claudiu OANCEA).



  




înapoi la pagina principală
 
inchis