Catre Tur Virtual

Cladirea Muzeul Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de caramidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mânastiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea masurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proportţi, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

CU TENDA – POVEȘTI CU AROMÂNI // Expoziție la MNȚR // 10 noiembrie 2017 – 10 februarie 2018, Sala Foaier




Vineri, 10 noiembrie, la ora 18, la Muzeul Național al Țăranului Român, în sala Foaier, va avea loc vernisajul expoziției „CU TENDA”. Concepută sub forma unui eseu vizual, expoziția reconstruiește simbolic și fragmentar, prin mărturii, autoreprezentări, texte și elemente de patrimoniu material și imaterial, imaginarul lumii aromânești ca parte a imaginarului culturilor balcanice aflate în continuă mișcare.

Pornind de la memoria imaginii-martor și puterea de sugestie a obiectelor ce construiesc identitatea culturală a comunității, publicul este invitat să descopere o serie de imagini și obiecte arhetipale devenite iconice pentru comunitatea aromână – drumul, muntele, caravana, oile, fălcarea, călivele, hoara, mătăniile, hlambura, cârlibana și o serie de relații existente în lumea arhaică: relația cu natura, cu animalele, cu meșteșugul, sensul călătoriei și al familiei, dar și al căutării unei patrii primitoare, când istoria îi devine potrivnică.

Fotografiile de arhivă, textele etnografice, istorice sau autobiografice – reprezentări ale lumii vechi aromânești – sunt însoțite de imagini, obiecte, înregistrări audio și video, contrapuncte ale culturii contemporane rurale și urbane aromânești. Peștera, Velingrad, Rakitovo, Dupnița, Muloviște, Crușevo, Bitola, Stip, vechi sate și orașe aromânești din Bulgaria și Macedonia, dar și Camena, Beidaud, Stejaru, Sinoe, Călărași, Slobozia, Pipera, Constanța, București imaginează drumul parcurs de aromâni prin istoria și destinul comunității în încercarea de a se autodefini.

Expoziția este unul dintre produsele culturale de referință ale proiectului european „CU TENDA” („călătorind cu cortul”) – STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living memory of southeastern Europe], co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene (2015-2019), derulat în parteneriat cu Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria. Expoziția urmează să fie itinerată din aprilie 2018 și în țările partenere.


Curator / coordonator: Lila Passima
Perioadă derulare: 10.11.2017 - 10.02.2018 / Sala Foaier
Program de vizitare: de marți până duminică, orele 10 -18


Acest proiect este realizat cu sprijinul Comisiei Europene. Comisia nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite, acestea aparțin în totalitate beneficiarului finanțării.





 




înapoi la pagina principală
 
inchis