Catre Tur Virtual
Lucrare colectivă, adesea anonimă, bisericile de lemn sunt o reflectare a condiţiilor socio-economice şi istorice, o convingătoare demonstraţie de continuitate a unei vieţi spirituale de veche tradiţie. Ele sunt documente de certă autenticitate nu numai prin elementele înfăţişării lor, ce reflectă unitatea poporului român, ci şi prin rolul pe care l-au împlinit în viaţa românilor transilvăneni: tribună naţională, şcoală, aşezământ de cultură şi artă, realităţi al căror sens se împleteşte armonios cu atributul lor de ctitorie a obştii.

Cu alte cuvinte, bisericile de lemn reprezintă o realitate definitorie pentru geografia spirituală a poporului român de pretutindeni.

Bisericile de lemn oglindesc fără echivoc unitatea românească, argumentând pe deplin afirmaţia marelui istoric Nicolae Iorga: "creaţiunea multilaterală a poporului nostru este aceeaşi peste toate provinciile" ele fiind în acelaşi timp o mărturie convingătoare "că românii s-au aflat pretutindeni acasă în marele spaţiu carpatic şi că din nefericire chiar şi în vremurile moderne, procesul de răşluire a posesiunilor strămoşeşti şi de deznaţionalizare s-a săvârşit în dauna poporului nostru".

Dintre aspectele istorice pentru care biserica de lemn se instituie în martor ocular îl subliniem pe acela privind procesul etnic intervenit în aşezările transilvănene în condiţiile istorice date. Sărăciţi, lipsiţi de drepturi şi de posibilitatea întreţinerii unei şcoli proprii, în urma unei îndelungate rezistenţe, au fost fie deznaţionalizaţi, fie alungaţi de pe glia străbună.

Pentru românii din satele de pe Mureş, Arieş şi Târnave bisericile de lemn sunt martori ai consecinţelor grave ale acţiunilor de deznaţionalizare la care au fost supuşi, însoţite adesea şi de persecuţii religioase. De aceea ei vedeau în lăcaşurile religioase de lemn şi însemne ale speranţei de eliberare naţională.

Privind situaţia sub acest aspect, putem înţelege remarcabila valoare a bisericilor de pe Mureş: de la Porumbeni, în al cărui lemn se păstrează slova secolului al XVI-lea, a aceleia de la Văleni (fosta Oaia), ridicată în 1695 - 1696, sub protopopul Toader "cu îndemnarea şi toată cheltuiala satului", a aceleia de la Păcureni sau a aceleia de la Valea (fostă Iobăgeni), ridicată din temelie "de cinstiţii săteni, în locul celei risipite", a aceleia de la Sântandrei - Miercurea Nirajului.

Bisericile de lemn au adus, din adâncul istoriei, sisteme constructive, tipuri de plan, modele decorative, elemente care le-au conferit atributul de documente ale plămădirii, ale existenţei şi dăinuirii poporului român, ale spiritului său creator.

Fiind creaţie ţărănească, au multe trăsături comune cu casa tradiţională: dimensiuni apropiate de cele ale casei, sunt construite din aceeaşi materie primă (lemnul), în aceleaşi tehnici (de tipul "blokbau" sau "în cununi"). În ceea ce priveşte planul de construcţie, bisericile de lemn (ca şi a bisericile de zid) cuprinde: pronaosul, naosul şi altarul, dispuse pe axul longitudinal al construcţiei la care, în unele cazuri, se adaugă pridvorul sau prispa (aşa cum se întâlneşte mai ales în Transilvania şi uneori şi în Oltenia, Muntenia sau Moldova). Aceste monumente au o unitate arhitectonică remarcabilă în care ştiinţa folosirii spaţiului se manifestă în linii şi volume ce exprimă forţă şi graţie, îndrăzneală, dar şi echilibru, măsură.

Decorul bisericilor de lemn este şi el asemănător cu acela al caselor ţărăneşti (începând cu masivele tălpi de lemn ale căror căpătâie sunt fasonate adesea în forma unui cap de cal stilizat şi până la căpătâiele căpriorilor ce susţin streaşina acoperişului surprindem desfăşurarea aceluiaşi sistem ornamental). Astfel, alături de motivele liniare şi compoziţiile geometrice (romburi, cercuri, rozete) întâlnim motive vegetale (flori, vrejul, arbori) realizate prin crestare sau pictate în policromie. Decorul legat de simbolistica religioasă, aproape totdeauna pictural (chipuri de sfinţi, îngeri, scene din Ciclul Christologic etc.) realizat de ţăranii - zugravi se supune aceloraşi legi ale echilibrului şi măsurii.

Unele aspecte legate de tehnica de execuţie sau desfăşurarea iconografică sunt impuse de formele speciale ale arhitecturii în lemn şi de modul de preparare a acestui material spre a servi ca suport unei "podoabe trainice". Registrele picturale cuprind în general tâmpla şi icoanele, altarul, bolţile sau tablourile ctitorilor. Ca tehnică de execuţie întâlnim frecvent tempera, aplicată direct pe lemn, tempera pe pânză, tempera pe lemnul gletuit sau chiar fresca pe lemnul acoperit cu strat de tencuială.

Ansamblurile de pictură din bisericile de lemn din Arad (Groşii Noi, Juliţa şi Troaş) şi Hunedoara (Lunca Moţilor şi Bejan) care fac obiectul acestei prezentări, datând din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea sunt o elocventă dovadă a măiestriei meşterilor zugravi - ţărani.

Deşi la origine ansamblul iconografic al acestor biserici a fost destul de bogat, astăzi mai păstrează doar scene din Ciclul Cristologic - Cina, Judecata şi Batjocorirea Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea şi Plângerea Mântuitorului.

De asemenea se păstrează în câteva medalioane momente din Geneză, chipul Mariei cu Pruncul sau Maria Orantă încadrată de arhangheli şi cete îngereşti, chipuri de prooroci şi muceniţe, în decor de arcade, arhanghelii Mihail şi Gavril înconjuraţi de cete îngereşti.

Din punct de vedere stilistic, pictura acestor biserici reprezintă o sinteză între bizantin şi gotic (treptat componenta gotică va deveni mai palidă iar cea bizantină se va accentua pe fundalul noilor condiţii de evoluţie a societăţii româneşti din Transilvania, capabilă să întreţină relaţii active cu Ţările Române, unde dezvoltarea artelor beneficia de aportul substanţial al experienţelor bizantine).

Mica "rezervaţie arhitectonică" alcătuită din bisericile de lemn din Groşii Noi, Juliţa şi Troaş (Arad) şi Lunca Moţilor (Hunedoara), aflată din anul 1991 sub protecţia Muzeului Naţional al Ţăranului Român, face parte dintr-un plan mai amplu al muzeului iniţiat în scopul refacerii legăturii cu pământul şi cu instituţiile satului tradiţional.

Studioul Horia Bernea - Cinema Muzeul Țăranului - Program



20 - 29 ianuarie 2018



Sâmbătă, 20 ianuarie

17:00 - Pororoca
Premieră naţională
Regie: Constantin Popescu, 2017, România/Franţa, dramă, 152’
Subtitrat în limba engleză
Distribuitor: BadUnicorn

20:00 - May God Save Us (Que Dios nos perdone)
Regie: Rodrigo Sogoyen, 2016, Spania, thriller, 127’
Nerecomandat copiilor sub 15 ani
Distribuitor: Transilvania Film





Duminică, 21 ianuarie

17:00 - Un pas în urma serafimilor
Regie: Daniel Sandu, 2017, România, dramă, 150’
Nerecomandat copiilor sub 15 ani
Subtitrat în limba engleză
Distribuitor: MicroFilm

20:00 - Pororoca
Premieră naţională
Regie: Constantin Popescu, 2017, România/Franţa, dramă, 152’
Subtitrat în limba engleză
Distribuitor: BadUnicorn





Luni, 22 ianuarie

Nu se proiectează filme

Marţi, 23 ianuarie

18:00 - Călugăriţele vrăjitoare (The Witch Nuns)
Regie: Marius Th. Barna, 2017, România, documentar/istoric, 89’
Distribuitor: Paradox Film

19:45 - Pororoca
Regie: Constantin Popescu, 2017, România/Franţa, dramă, 152’
Nerecomandat copiilor sub 15 ani
Subtitrat în limba engleză
Distribuitor: BadUnicorn

Miercuri, 24 ianuarie

18:00 - Octav
Regie: Sergiu Ioan Celibidache, 2017, România/Marea Britanie, dramă, 102’
Audienţă generală
Distribuitor: Oblique Media

20:00 - Un pas în urma serafimilor
Regie: Daniel Sandu, 2017, România, dramă, 150’
Nerecomandat copiilor sub 15 ani
Subtitrat în limba engleză
Distribuitor: MicroFilm





Joi, 25 ianuarie

18:00 - May God Save Us (Que Dios nos perdone)
Regie: Rodrigo Sogoyen, 2016, Spania, thriller, 127’
Nerecomandat copiilor sub 15 ani
Distribuitor: Transilvania Film

20:30 - Happy End
Regie: Michael Haneke, 2017 Franţa/Austria/Germania, dramă, 107’
Acordul părinţilor pentru copiii sub 12 ani
Distribuitor: Independenţa Film





Vineri, 26 ianuarie

18:00 - Gloria (Slava)
Premieră naţională
Regie: Kristina Grozeva/Petar Valchanov, 2016, Bulgaria/Grecia, dramă, 101’
Distribuitor: Transilvania Film

20:00 - Uciderea cerbului sacru (The Killing of a Sacred Deer)
Premieră naţională
Regie: Yotgos Lanthimos, 2017, Marea Britanie/SUA/Irlanda, dramă/horror/mister/thriller, 109’
Distribuitor: Independenţa Film





Sâmbătă, 27 ianuarie

17:00 - Pororoca
Regie: Constantin Popescu, 2017, România/Franţa, dramă, 152
Nerecomandat copiilor sub 15 ani
Subtitrat în limba engleză
Distribuitor: BadUnicorn

19:45 - 120 Bătăi pe minut (120 battements par minute)
Premieră naţională
Regie: Robin Campillo, 2017, Franţa, dramă, 140’
Nerecomandat copiilor sub 15 ani
Distribuitor: Voodoo Films

Duminică, 28 ianuarie

16:00 - Gloria (Slava)
Premieră naţională
Regie: Kristina Grozeva/Petar Valchanov, 2016, Bulgaria/Grecia, dramă, 101’
Distribuitor: Transilvania Film





18:00 - Uciderea cerbului sacru (The Killing of a Sacred Deer)
Premieră naţională
Regie: Yotgos Lanthimos, 2017, Marea Britanie/SUA/Irlanda, dramă/horror/mister/thriller, 109’
Distribuitor: Independenţa Film

20:00 - Pororoca
Regie: Constantin Popescu, 2017, România/Franţa, dramă, 152
Nerecomandat copiilor sub 15 ani
Subtitrat în limba engleză’
Distribuitor: BadUnicorn

Luni, 29 ianuarie

19.00: Proiecții speciale „Culese din Balkani”: Aniversare, film documentar + Q&A
Regie: Claudiu Mitcu, 2017, România
Intrare liberă






------------------------------

Cinema Muzeul Țăranului - Studioul Horia Bernea 
Strada Monetăriei nr. 3, Sector 1, în incinta Muzeului Naţional al Ţăranului Român
tel. 021.317.96.60


Bilet întreg - 10 lei
Bilet redus (elevi, studenți și pensionari) - 7 lei
Biletele se pot cumpăra și în avans, de pe 
eventbook.ro

 

 


 
inchis