Catre Tur Virtual
În mod special remarcăm donaţiile colecţionarilor Marian şi Luminiţa Iacob (185 piese – icoane pe lemn şi pristornice din sec. XIX şi XX din zona Munteniei), valoroasa colecţie de pristornice circulare a lui Constantin Movileanu-Bobulescu (8 piese de sec. XIX din Moldova), care au aparţinut străbunicului donatorului, cunoscut prescurar din Iaşi (Costache Movileanu), toate inscripţionate în chirilică precum şi cele câteva zeci de icoane pe lemn şi glajă donate muzeului în anul centenarului de Manola Cristina Ciobanu, urmaşa colecţionarului Corneliu Anton Ciobanu.

Patrimoniul este completat de o colecţie de peste 7.000 de ouă încondeiate donată de familia doctorilor Maria şi Nicolae Zahacinschi.

Achiziţionarea celor şase biserici de lemn din judeţele Arad şi Hunedoara, purtătoare ale unei întregi istorii religioase şi civice româneşti (patru conservate „in situ\", iar două, în incinta muzeului), dezvoltă considerabil şi semnificativ nu doar patrimoniul, ca atare, al instituţiei, cât, mai ales, posibilităţile acesteia de a îmbogăţi cunoştinţele şi viaţa spirituală a vizitatorilor, oferindu-le ocazia de a aprecia nemijlocit ingeniozitatea şi măiestria meşterilor-ţărani de a construi edificii de cult şi de a imagina şi picta scene relevante din marele Ciclu Hristologic (Cina, Judecata, Patimile Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea), momente din Geneză, Chipul Măriei cu Pruncul, arhangheli, îngeri, prooroci ş.a. Inedită şi de mare valoare este apoi colecţia Ţări străine alcătuită din obiecte tradiţionale, de uz casnic şi decorative, în număr de peste 4.000, provenite din schimburi şi colaborări internaţionale, care oferă o bază temeinică cercetărilor comparate pentru o mai bună cunoaştere a participării diferitelor popoare la constituirea patrimoniului cultural universal.

29 - 31 ianuarie Filipii de Iarnă





Alţi patroni ai lupilor, alte zeitaţi conturate vag. La fel ca Circovii, au o sărbătoare pereche, Filipii de Toamnă. Ĩntre cei de toamnă şi cei de iarnă este cuprinsă perioada de împerechere a lupilor. Filipii sunt ţinuţi, în primul rând, de femei. Tânăra nevastă primeşte Filipii de la soacră. Când mama ei nu are noră în casă, îi moşteneşte şi pe ai mamei. Sunt ţinuţi în casele de ciobani şi în gospodăriile unde sunt vite.Chiar fără oi şi vite, e bine să-i ţii pentru că previn pagubele datorate lupului, animalul cel mai temut din Carpaţi. Ursul este mai puternic, are şi el sărbătorile lui, însă „rupe” mai multe vite decât duce cu el. Voracitatea lui o depăşeşte pe a tuturor carnivorelor din această zonă.


Irina Nicolau - "Ghidul sărbătorilor românești" (Humanitas, 1998)




înapoi la pagina principală
 
inchis